înlocuit
Romanian
Etymology
Past participle of înlocui.
Declension
Declension of înlocuit
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) înlocuit | înlocuitul | (niște) înlocuituri | înlocuiturile |
| genitive/dative | (unui) înlocuit | înlocuitului | (unor) înlocuituri | înlocuiturilor |
| vocative | înlocuitule | înlocuiturilor | ||
References
- înlocuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.