arcui
Italian
Verb
arcui
- inflection of arcuare:
- second-person singular present indicative
- first/second/third-person singular present subjunctive
- third-person singular imperative
Latin
Romanian
Conjugation
conjugation of arcui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a arcui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | arcuind | ||||||
| past participle | arcuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | arcuiesc | arcuiești | arcuiește | arcuim | arcuiți | arcuiesc | |
| imperfect | arcuiam | arcuiai | arcuia | arcuiam | arcuiați | arcuiau | |
| simple perfect | arcuii | arcuiși | arcui | arcuirăm | arcuirăți | arcuiră | |
| pluperfect | arcuisem | arcuiseși | arcuise | arcuiserăm | arcuiserăți | arcuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să arcuiesc | să arcuiești | să arcuiască | să arcuim | să arcuiți | să arcuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | arcuiește | arcuiți | |||||
| negative | nu arcui | nu arcuiți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.