cărucior

Romanian

Etymology

căruț +‎ -ior

Noun

cărucior n (plural cărucioare)

  1. Diminutive of căruț; small cart
  2. baby pram

Declension
Declension of cărucior
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) cărucior căruciorul (niște) căruciore căruciorele
genitive/dative (unui) cărucior căruciorului (unor) căruciore căruciorelor
vocative căruciorule căruciorelor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.