deseca

Latin

Verb

dēsecā

  1. second-person singular present active imperative of dēsecō

Romanian

Etymology

From de- +‎ seca.

Verb

a deseca (third-person singular present deseacă, past participle desecat) 1st conj.

  1. to drain (a swamp)

Conjugation
    conjugation of deseca (first conjugation, no infix)
infinitive a deseca
gerund desecând
past participle desecat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present desec deseci desecă desecăm desecați desecă
imperfect desecam desecai deseca desecam desecați desecau
simple perfect desecai desecași desecă desecarăm desecarăți desecară
pluperfect desecasem desecaseși desecase desecaserăm desecaserăți desecaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să desec să deseci să desece să desecăm să desecați să desece
imperative — tu — — voi —
affirmative desecă desecați
negative nu deseca nu desecați

Spanish

Verb

deseca

  1. inflection of desecar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.