desfăcător

Romanian

Etymology

From desface +‎ -ător.

Adjective

desfăcător m or n (feminine singular desfăcătoare, masculine plural desfăcători, feminine and neuter plural desfăcătoare)

  1. opening

Declension
Declension of desfăcător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite desfăcător desfăcătoare desfăcători desfăcătoare
definite desfăcătorul desfăcătoarea desfăcătorii desfăcătoarele
genitive/
dative 		indefinite desfăcător desfăcătoare desfăcători desfăcătoare
definite desfăcătorului desfăcătoarei desfăcătorilor desfăcătoarelor

Noun

desfăcător m (plural desfăcători)

  1. opener

Declension
Declension of desfăcător
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) desfăcător desfăcătorul (niște) desfăcători desfăcătorii
genitive/dative (unui) desfăcător desfăcătorului (unor) desfăcători desfăcătorilor
vocative desfăcătorule desfăcătorilor

References
  • desfăcător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.