efectua

See also: efectuá, efectúa, and efectuà

Catalan

Verb

efectua

  1. third-person singular present indicative form of efectuar
  2. second-person singular imperative form of efectuar

Portuguese

Verb

efectua

  1. inflection of efectuar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

From French effectuer, from Latin effectuare.

Verb

a efectua (third-person singular present efectuează, past participle efectuat) 1st conj.

  1. to carry out, to fulfill

Conjugation
    conjugation of efectua (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a efectua
gerund efectuând
past participle efectuat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present efectuez efectuezi efectuează efectuăm efectuați efectuează
imperfect efectuam efectuai efectua efectuam efectuați efectuau
simple perfect efectuai efectuași efectuă efectuarăm efectuarăți efectuară
pluperfect efectuasem efectuaseși efectuase efectuaserăm efectuaserăți efectuaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să efectuez să efectuezi să efectueze să efectuăm să efectuați să efectueze
imperative — tu — — voi —
affirmative efectuează efectuați
negative nu efectua nu efectuați
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.