execra

See also: execrá and exécra

Romanian

Etymology

From French exécrer, from Latin execrari.

Verb

a execra (third-person singular present execrează, past participle execrat) 1st conj.

  1. to loathe

Conjugation
    conjugation of execra (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a execra
gerund execrând
past participle execrat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present execrez execrezi execrează execrăm execrați execrează
imperfect execram execrai execra execram execrați execrau
simple perfect execrai execrași execră execrarăm execrarăți execrară
pluperfect execrasem execraseși execrase execraserăm execraserăți execraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să execrez să execrezi să execreze să execrăm să execrați să execreze
imperative — tu — — voi —
affirmative execrează execrați
negative nu execra nu execrați

Spanish

Verb

execra

  1. inflection of execrar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.