făuri

Romanian

Etymology

Either from faur or from Latin fabrīre, present active infinitive of fabriō.

Verb

a făuri (third-person singular present făurește, past participle făurit) 4th conj.

  1. to forge, make at a forge
  2. to create, make, invent
  3. (figuratively) to scheme, plan, devise, concoct, frame

Conjugation
    conjugation of făuri (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a făuri
gerund făurind
past participle făurit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present făuresc făurești făurește făurim făuriți făuresc
imperfect făuream făureai făurea făuream făureați făureau
simple perfect făurii făuriși făuri făurirăm făurirăți făuriră
pluperfect făurisem făuriseși făurise făuriserăm făuriserăți făuriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să făuresc să făurești să făurească să făurim să făuriți să făurească
imperative — tu — — voi —
affirmative făurește făuriți
negative nu făuri nu făuriți

Synonyms

Derived terms
  • făurire
  • făuritor

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.