forfeca

Romanian

Etymology

From Vulgar Latin, Late Latin forficāre, present active infinitive of forficō, ultimately from Latin forfex (“scissors”). Compare Aromanian nfoarfic, nfurficari, furtichedz, Sardinian forfigare, Asturian aforfegar.

Verb

a forfeca (third-person singular present foarfecă, past participle forfecat) 1st conj.

  1. to cut with scissors
  2. to shred, tear

Conjugation
    conjugation of forfeca (first conjugation, no infix)
infinitive a forfeca
gerund forfecând
past participle forfecat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present foarfec foarfeci foarfecă forfecăm forfecați foarfecă
imperfect forfecam forfecai forfeca forfecam forfecați forfecau
simple perfect forfecai forfecași forfecă forfecarăm forfecarăți forfecară
pluperfect forfecasem forfecaseși forfecase forfecaserăm forfecaserăți forfecaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să foarfec să foarfeci să foarfece să forfecăm să forfecați să foarfece
imperative — tu — — voi —
affirmative foarfecă forfecați
negative nu forfeca nu forfecați

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.