germina

See also: germiná

English

Noun

germina

  1. plural of germen

Anagrams

Italian

Pronunciation
  • IPA(key): /ˈd͡ʒɛr.mi.na/
  • Rhymes: -ɛrmina
  • Hyphenation: gèr‧mi‧na

Verb

germina

  1. inflection of germinare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Latin

Verb

germinā

  1. second-person singular present active imperative of germinō

Portuguese

Verb

germina

  1. inflection of germinar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

From Latin germinare.

Verb

a germina (third-person singular present germinează, past participle germinat) 1st conj.

  1. to germinate

Conjugation
    conjugation of germina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a germina
gerund germinând
past participle germinat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present germinez germinezi germinează germinăm germinați germinează
imperfect germinam germinai germina germinam germinați germinau
simple perfect germinai germinași germină germinarăm germinarăți germinară
pluperfect germinasem germinaseși germinase germinaserăm germinaserăți germinaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să germinez să germinezi să germineze să germinăm să germinați să germineze
imperative — tu — — voi —
affirmative germinează germinați
negative nu germina nu germinați

Spanish

Pronunciation
  • IPA(key): /xeɾˈmina/ [xeɾˈmi.na]
  • Rhymes: -ina
  • Syllabification: ger‧mi‧na

Verb

germina

  1. inflection of germinar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.