ieși

See also: iesi and ièsi

Romanian

Alternative forms
  • eși (archaic)

Etymology

From Latin exīre, present active infinitive of exeō.

Verb

a ieși (third-person singular present iese, past participle ieșit) 4th conj.

  1. to exit

Conjugation
    conjugation of ieși (fourth conjugation, no infix)
infinitive a ieși
gerund ieșind
past participle ieșit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ies ieși iese ieșim ieșiți ies
imperfect ieșeam ieșeai ieșea ieșeam ieșeați ieșeau
simple perfect ieșii ieșiși ieși ieșirăm ieșirăți ieșiră
pluperfect ieșisem ieșiseși ieșise ieșiserăm ieșiserăți ieșiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ies să ieși să iasă să ieșim să ieșiți să iasă
imperative — tu — — voi —
affirmative ieși ieșiți
negative nu ieși nu ieșiți

Derived terms

See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.