mâzgăli
Romanian
Etymology
From mâzgă, from Common Slavic mezga.
Verb
a mâzgăli (third-person singular present mâzgălește, past participle mâzgălit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of mâzgăli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a mâzgăli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mâzgălind | ||||||
| past participle | mâzgălit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mâzgălesc | mâzgălești | mâzgălește | mâzgălim | mâzgăliți | mâzgălesc | |
| imperfect | mâzgăleam | mâzgăleai | mâzgălea | mâzgăleam | mâzgăleați | mâzgăleau | |
| simple perfect | mâzgălii | mâzgăliși | mâzgăli | mâzgălirăm | mâzgălirăți | mâzgăliră | |
| pluperfect | mâzgălisem | mâzgăliseși | mâzgălise | mâzgăliserăm | mâzgăliserăți | mâzgăliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mâzgălesc | să mâzgălești | să mâzgălească | să mâzgălim | să mâzgăliți | să mâzgălească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mâzgălește | mâzgăliți | |||||
| negative | nu mâzgăli | nu mâzgăliți | |||||
See also
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.