oscila

See also: oscilá

Portuguese

Verb

oscila

  1. inflection of oscilar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

From French osciller.

Verb

a oscila (third-person singular present oscilează, past participle oscilat) 1st conj.

  1. to oscillate

Conjugation
    conjugation of oscila (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a oscila
gerund oscilând
past participle oscilat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present oscilez oscilezi oscilează oscilăm oscilați oscilează
imperfect oscilam oscilai oscila oscilam oscilați oscilau
simple perfect oscilai oscilași oscilă oscilarăm oscilarăți oscilară
pluperfect oscilasem oscilaseși oscilase oscilaserăm oscilaserăți oscilaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să oscilez să oscilezi să oscileze să oscilăm să oscilați să oscileze
imperative — tu — — voi —
affirmative oscilează oscilați
negative nu oscila nu oscilați

Spanish

Verb

oscila

  1. inflection of oscilar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.