popi

See also: pöpi

Ido

Noun

popi

  1. plural of popo

Indonesian

Etymology

From Dutch popje, pop, from New Latin pupa. Doublet of pop and pupa.

Pronunciation
  • IPA(key): [ˈpo.pi]
  • Hyphenation: po‧pi

Noun

popi (first-person possessive popiku, second-person possessive popimu, third-person possessive popinya)

  1. (colloquial) doll.
    Synonyms: boneka, pop

Further reading

Italian

Pronunciation
  • IPA(key): /ˈpɔ.pi/
  • Rhymes: -ɔpi
  • Hyphenation: pò‧pi

Noun

popi m pl

  1. plural of pope

Middle English

Noun

popi

  1. Alternative form of popy

Romanian

Etymology

From popă +‎ -i.

Verb

a popi (third-person singular present popește, past participle popit) 4th conj.

  1. to ordain (a priest)

Conjugation
    conjugation of popi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a popi
gerund popind
past participle popit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present popesc popești popește popim popiți popesc
imperfect popeam popeai popea popeam popeați popeau
simple perfect popii popiși popi popirăm popirăți popiră
pluperfect popisem popiseși popise popiserăm popiserăți popiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să popesc să popești să popească să popim să popiți să popească
imperative — tu — — voi —
affirmative popește popiți
negative nu popi nu popiți

Tok Pisin

Etymology

From English pope + -ie.

Adjective

popi

  1. Catholic

Noun

popi

  1. a Catholic person
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.