proscris
French
Verb
proscris
- inflection of proscrire:
- first/second-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Romanian
Etymology
From proscrie.
Adjective
proscris m or n (feminine singular proscrisă, masculine plural proscriși, feminine and neuter plural proscrise)
Declension
Declension of proscris
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | proscris | proscrisă | proscriși | proscrise | ||
| definite | proscrisul | proscrisa | proscrișii | proscrisele | |||
| genitive/ dative | indefinite | proscris | proscrise | proscriși | proscrise | ||
| definite | proscrisului | proscrisei | proscrișilor | proscriselor | |||
Declension
Declension of proscris
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) proscris | proscrisul | (niște) proscriși | proscrișii |
| genitive/dative | (unui) proscris | proscrisului | (unor) proscriși | proscrișilor |
| vocative | proscrisule | proscrișilor | ||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.