trăda

See also: trada and träda

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin trādere, present active infinitive of trādō (19th century), with conjugation based on da.

Verb

a trăda (third-person singular present trădează, past participle trădat) 1st conj.

  1. to betray, backstab
  2. to reveal, disclose

Conjugation
    conjugation of trăda (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a trăda
gerund trădând
past participle trădat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present trădez trădezi trădează trădăm trădați trădează
imperfect trădam trădai trăda trădam trădați trădau
simple perfect trădai trădași trădă trădarăm trădarăți trădară
pluperfect trădasem trădaseși trădase trădaserăm trădaserăți trădaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să trădez să trădezi să trădeze să trădăm să trădați să trădeze
imperative — tu — — voi —
affirmative trădează trădați
negative nu trăda nu trădați
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.