trăsătură

Romanian

Etymology

From tras +‎ -ătură.

Pronunciation

IPA^(key): /ˌtrə.səˈtu.rə/

Noun

trăsătură f (plural trăsături)

lineament; streak, stroke
trait, feature

Declension

declension of trăsătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) trăsătură	trăsătura	(niște) trăsături	trăsăturile
genitive/dative	(unei) trăsături	trăsăturii	(unor) trăsături	trăsăturilor
vocative	trăsătură, trăsăturo		trăsăturilor

Synonyms

(lineament): linie
(trait): aspect

Derived terms

trăsătură de arcuș
trăsătură de unire

Related terms

trage
tras

This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.