umiliațiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French humiliation.
Declension
Declension of umiliațiune
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) umiliațiune | umiliațiunea | (niște) umiliațiuni | umiliațiunile |
| genitive/dative | (unei) umiliațiuni | umiliațiunii | (unor) umiliațiuni | umiliațiunilor |
| vocative | umiliațiune, umiliațiuneo | umiliațiunilor | ||
References
- umiliațiune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.