vindeca

Romanian

Etymology

From Latin vindicāre, present active infinitive of vindicō (“avenge, claim”).

Verb

a vindeca (third-person singular present vindecă, past participle vindecat) 1st conj.

  1. to heal, cure

Conjugation
    conjugation of vindeca (first conjugation, no infix)
infinitive a vindeca
gerund vindecând
past participle vindecat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present vindec vindeci vindecă vindecăm vindecați vindecă
imperfect vindecam vindecai vindeca vindecam vindecați vindecau
simple perfect vindecai vindecași vindecă vindecarăm vindecarăți vindecară
pluperfect vindecasem vindecaseși vindecase vindecaserăm vindecaserăți vindecaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să vindec să vindeci să vindece să vindecăm să vindecați să vindece
imperative — tu — — voi —
affirmative vindecă vindecați
negative nu vindeca nu vindecați

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.