voame

Romanian

Alternative forms

Etymology

Inherited from Latin vomere, present active infinitive of vomō. See also vomita.

Verb

a voame (third-person singular present voame, past participle vomut) 3rd conj.

  1. (regional, rare) to vomit, throw up

Conjugation
    conjugation of voame (third conjugation, past participle in -ut)
infinitive a voame
gerund vomând
past participle vomut
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present vom vomi voame voamem voameți vom
imperfect vomeam vomeai vomea vomeam vomeați vomeau
simple perfect vomui vomuși vomu vomurăm vomurăți vomură
pluperfect vomusem vomuseși vomuse vomuserăm vomuserăți vomuseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să vom să vomi să voamă să voamem să voameți să voamă
imperative — tu — — voi —
affirmative voame voameți
negative nu voame nu voameți

Synonyms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.