enerva

See also: enervá and énerva

Latin

Verb

ēnervā

  1. second-person singular present active imperative of ēnervō

Portuguese

Verb

enerva

  1. inflection of enervar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin ēnervāre, present active infinitive of Latin ēnervō.

Verb

a enerva (third-person singular present enervează, past participle enervat) 1st conj.

  1. to vex, to annoy, to irritate
    Tipul ăsta mă enervează.
    This guy annoys me.

Conjugation
    conjugation of enerva (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a enerva
gerund enervând
past participle enervat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present enervez enervezi enervează enervăm enervați enervează
imperfect enervam enervai enerva enervam enervați enervau
simple perfect enervai enervași enervă enervarăm enervarăți enervară
pluperfect enervasem enervaseși enervase enervaserăm enervaserăți enervaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să enervez să enervezi să enerveze să enervăm să enervați să enerveze
imperative — tu — — voi —
affirmative enervează enervați
negative nu enerva nu enervați

Synonyms

Spanish

Verb

enerva

  1. inflection of enervar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.