imbrica
See also: imbricá
Catalan
Romanian
Verb
a imbrica (third-person singular present imbrichează, past participle imbricat) 1st conj.
- to imbricate
Conjugation
conjugation of imbrica (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a imbrica | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | imbricând | ||||||
| past participle | imbricat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | imbrichez | imbrichezi | imbrichează | imbricăm | imbricați | imbrichează | |
| imperfect | imbricam | imbricai | imbrica | imbricam | imbricați | imbricau | |
| simple perfect | imbricai | imbricași | imbrică | imbricarăm | imbricarăți | imbricară | |
| pluperfect | imbricasem | imbricaseși | imbricase | imbricaserăm | imbricaserăți | imbricaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să imbrichez | să imbrichezi | să imbricheze | să imbricăm | să imbricați | să imbricheze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | imbrichează | imbricați | |||||
| negative | nu imbrica | nu imbricați | |||||
Spanish
Verb
imbrica
- inflection of imbricar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.