răzvrăti

Romanian

Etymology

From Old Church Slavonic развратити (razvratiti, “to deviate from the path”), from раз- (raz-, “change”) +‎ вратити (vratiti, “to turn”), from Proto-Slavic *vortiti (“to turn”).

Verb

a răzvrăti (third-person singular present răzvrătește, past participle răzvrătit) 4th conj.

  1. to revolt, to rebel

Conjugation
    conjugation of răzvrăti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a răzvrăti
gerund răzvrătind
past participle răzvrătit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present răzvrătesc răzvrătești răzvrătește răzvrătim răzvrătiți răzvrătesc
imperfect răzvrăteam răzvrăteai răzvrătea răzvrăteam răzvrăteați răzvrăteau
simple perfect răzvrătii răzvrătiși răzvrăti răzvrătirăm răzvrătirăți răzvrătiră
pluperfect răzvrătisem răzvrătiseși răzvrătise răzvrătiserăm răzvrătiserăți răzvrătiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să răzvrătesc să răzvrătești să răzvrătească să răzvrătim să răzvrătiți să răzvrătească
imperative — tu — — voi —
affirmative răzvrătește răzvrătiți
negative nu răzvrăti nu răzvrătiți
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.