pripi
Romanian
Etymology
Probably resulted from a confusion of a Common Slavic pripešti ("burn") and prispĕti ("rush").
Verb
a pripi (third-person singular present pripește, past participle pripit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of pripi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a pripi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pripind | ||||||
| past participle | pripit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pripesc | pripești | pripește | pripim | pripiți | pripesc | |
| imperfect | pripeam | pripeai | pripea | pripeam | pripeați | pripeau | |
| simple perfect | pripii | pripiși | pripi | pripirăm | pripirăți | pripiră | |
| pluperfect | pripisem | pripiseși | pripise | pripiserăm | pripiserăți | pripiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pripesc | să pripești | să pripească | să pripim | să pripiți | să pripească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pripește | pripiți | |||||
| negative | nu pripi | nu pripiți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.